INTERVIU CONSTRUCT-INTELLIGENCE.RO
Unul dintre cele mai notabile succese ale Federației Române de Volei este calificarea echipei naționale masculine la Campionatul Mondial din 2025, un rezultat remarcabil după o pauză de 43 de ani. Sub conducerea lui Adin Cojocaru, echipa României s-a impus din nou pe scena internațională, făcând parte din Pool B alături de puternicele echipe ale Poloniei, Olandei și Qatarului. Această realizare reprezintă un moment istoric pentru sportul românesc și o provocare majoră, dar cu sprijinul continuu al Federației, România este pregătită să facă față cu succes acestei competiții de top.
Cu această ocazie, Adin Cojocaru, Președinte al Federației Române de Volei ne-a răspuns la câteva curiozități și întrebări despre infrastructura sportivă, tehnologii implementate, dar și viitorul voleiului în România.
Ne puteți descrie, pentru început, structura Federației Române de Volei în care lucrați în acest moment (număr de echipe, număr de antrenori, formă de organizare)?
FRV este o structură sportivă de interes național, autorizată să organizeze și să coordoneze activitatea voleibalistică din România, este singura autoritate în materie de volei din România recunoscută de Federația Internațională de Volei (FIVB) și Confederația Europeană de Volei (CEV).
Este o persoană juridică de drept privat, de interes național, de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ.
La nivelul senioratului, există 12 echipe la fete și 12 echipe de băieți, iar la juniori sunt din ce in ce mai multe echipe, cu cât coborâm nivelul de participare al sportivilor. La nivel global, avem în jur de 7,160 de legitimați (sportivi), iar ca antrenori putem vorbi de aproximativ 200.
După o pauză de 43 de ani, echipa națională de volei masculin a României a reușit să se califice pentru Campionatul Mondial, un rezultat remarcabil sub conducerea dumneavoastră. Suntem convinși că aveți o serie de imagini, întâmplări care v-au rămas în suflet și minte. Puteți spune că această calificare este cea mai frumoasă, cea mai prezentă?
Da, sigur este cea mai frumoasă, pentru că ea conține de fapt toată activitatea lotului național de seniori, începând cu anul 2021, adică perioada în care am preluat federația, după alegeri. Și am să explic de ce am spus acest lucru. România era după o necalificare la Campionatul European din 2021 și o alunecare din Golden League în Silver League, două competiții oficiale, dar pregătitoare pentru Campionatele Europene, Mondiale.
Din acel moment am avut o discuție cu staff-ul echipei de la vremea aceea și am convenit că este nevoie de o schimbare. Am investit actualul colectiv tehnic și așa a apărut momentul de creștere a acestei echipei naționale, prin câștigarea competiției Silver League și promovarea din nou în Golden și apoi participarea la Calificările pentru Campionatul European 2023, unde România a câștigat această grupă și s-a calificat la turneul final al Campionatului European, unde s-a oprit în Sferturile de finală, ocupând locul 7.
Toată această activitate a însemnat acumularea de puncte în clasamentul mondial, care ne-a propulsat la Campionatul Mondial din 2025, după o perioadă foarte lungă.
Pentru a putea să ai o națională de volei atât la fete cât și la băieți, ai nevoie ca acești sportivi să fie de calitate, să aibă un profil orientat spre cerințele voleiului modern și să joace la echipele de club. Subliniez, să joace, nu să se antreneze în cadrul cluburilor.
Noi nu am făcut decât o analiză serioasă, referitor la masa de sportivi, care să respecte profilul de care am vorbit. În cadrul loturile naționale de seniori/senioare sunt în spate 3 generații de echipe naționale de juniori, care s-au calificat la Campionatele Europene de juniori, atât la feminin cât și la masculin! Adică la vremea lor au fost în primele 10 în Europa. Deci aveam și avem calitate și profilul de sportiv, care să ne permită să spunem că este masă de sportivi pentru seniori.
În acest sens am stabilit (existând masă calitativă) folosirea a doi jucători în teren, ceea ce a dus la un salt calitativ al sportivilor de lot național, la cluburile din divizia A1.
Această regulă, a dus la rezultatele internaționale ale echipelor de volei de seniori/senioare, în ultimii 2 ani.
- Ce tendințe ați observat anul acesta în industria voleiului? Cine dictează acest sport?
- Cum credeți că au modelat experiențele de jucător rolul de președinte al federației?
- Ce sfat i-ar fi dat Adin Cojocaru de acum jucătorului?
- Unde credeți că suferim cel mai mult? Infrastructură, antrenori, organizare, metodologie?
- Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă infrastructura sportivă? Și cum credeți că pot răspunde constructorii și investitorii la acestea?
- Ce tehnologii implementate v-au ajutat la îmbunătățirea comunicării cu echipele, jucătorii, suporterii sau la eficientizarea procesului de scouting?
- Ce stadion ați vizitat și v-a impresionat cel mult, fie că este din țară sau din afară? Din perspectiva de președinte al Federației Române de Volei, ce apreciați cel mai mult la o sală de sport?
- Cum arată România din sufletul dumneavoastră și cum se prezintă cea din fața ochilor? Ce măsuri ar trebui luate pentru ca imaginile celor două să se apropie?
- Cât de important este sa inovăm modul în care voleiul este înțeles, consumat și susținut de fanii noi și cei existenți? Cum vedeți viitorul voleiului în România?
- Pentru cei care doresc să se angajeze într-o călătorie similară, care ar fi sfatul dumneavoastră și de ce provocări ar trebui să fie conștiente?
- Mai aveți obiective sau vise majore de îndeplinit în acest sport?
- Ce planuri aveți după Campionatul Mondial?
